Demonstratie de iarna

A vorbit un moşneguţ.

Mult stimate domnule preşedinte.

Măi tovarăşe Iliescu!

Ajuns în toamna vieţii vă plimbaţi agale prin pădurea amintirilor, mai  atent la freamătul aducerilor aminte decât la sursurul prezentului. Răzbat din trecutul dumneavoastră  nostalgice crâmpeie de îndemnuri mobilizatoare, se-ngână în văzduh zvon de cântec: Hei-rup, hei-rup, cad stânci de fier / în lupta dusă de brigadier. Astfel, ca un vaşnic brigadier, etern aflat pe şantierul construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism, cotrobăiţi în tolba cu etichete şi, pentru că pe cele mai lipicioase le-aţi folosit ( golan, animal, arogant, capitalizm de cumetrie, prostănac ), aţi găsit una şi pentru noi,  una care are un aer, aşa, aproape drăgăstos: "un partiduleţ". Vă mulţumim pentru iubirea părintească ce ne-o arătaţi şi vă asigurăm şi pe această cale că ne vom ridica la înălţimea rolului pe care ni-l acordaţi, acela de a fi  principalul vrăjmaş pentru PSD. Mai mult decât atât, ne vom strădui pentru cei, care ca şi dumneavoastră, marxiştii fiind, şiţi că "drumul spre socialism este plin de obstacole" să fim  "duşmanul viclean şi înverşunat, care unelteşte din umbra".  Vom lupta însă mai degrabă la lumină pentru a trimite regimul moş-iliesc acolo unde-i e locul, în carte de istorie.  Aşteptăm cu interes restul etichetelor, sperând însă că nu le veţi folosi tot pe cele din uzatul arsenal (fascişti, legionari, etc) al unui vechi cominternist de nădejde ca dumneavoastră.

Al dumneavoastră, etern duşman de clasă

Cosmin ALDEA

Între reforma fără politici şi statul fără cetăţeni

Tom Tyler decanul Facultăţii de Psihologie a Universităţii New York  spune că acceptarea legitimităţii legii este factorul cheie în a-i face pe oameni să i se supună. Aşa că reformarea unui sistem nu se referă doar la scrie noi  reglementări, cred că ea ţine mai degrabă de statutul  social al promotorilor şi chiar al reglementării.

Valeriu Stoica într-o discuţie prilejuită de lansarea dezbaterilor reformei constituţionale, "Noua Republică", spunea că putem toţi  să aşternem pe hârtie o nouă constituţie care să aibe claritatea şi puterea celei americane, de exemplu, problema apare, însă, în momentul în care societatea trebuie să o accepte. 

Ray Jacobsen, un consultant candian, îmi zicea pe vremea în care lucram la elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului Arad,că în fond nu e mare lucru să scrii o strategie din birou cu doi, trei specialişti, însă mai important decât strategia în sine este procesul prin care ajungi la ea. Consultările publice, implicarea tuturor celor interesaţi, comunicarea reală, deschiderea şi transparenţa, au o importanţă capitală atât în elaborarea, dar mai ales în acceptarea ulterioară a oricărei reglementări cu caracter legal sau nu, indiferent că vorbim de o nouă constituţie sau de o strategie de dezvoltare micro-regională pe valea Mureşului.

Excluderea, sabotarea, partizanatul politic orb, perpetua cantonare în logica jocului cu sumă nulă, credinţa tembelă în soluţii dea gata, simple şi miraculoase, acceptarea obedientă şi complice, dublul discurs şi dublul standard,  sunt doar câteva din "regulile" care ne "guvernează" anomia socială  şi care duc la o incapacitate culturală în a crea structuri funcţionale.  

Nihilism mioritic, devălmăşie ideologică. Individualism gregar, inexistenţa comunităţilor. Absenteism istoric, dogmatism metafizic. Câteva explicaţii posibile şi probabile. Care mai explică şi eterna încremenire în proiect precum şi fascinanta noastră impermeabilitate la schimbare.

Trebuie să devenim cetăţeni, nu  doar contribuabili.
Trebuie să fim un popor, nu doar o populaţie.
Trebuie să fim o ţară, nu doar un teritoriu.
Trebuie să avem justiţie, nu doar legi.
Trebuie să avem credinţă, nu doar biserici.
Trebuie să avem speranţă.

Simpla aritmetică a statului eminamente fiscal.

În anul 2011 sunt 255 de zile lucrătoare. Salariul mediu brut lunar în România este de 2022 lei.  Pentru a-și  plăti contribuțiile la bugetele de stat și TVA la produsele şi serviciile achiziţionate, un român va munci în medie cel puțin 106 zile.

106 zile pe an muncești pentru stat. Ce face statul cu banii tăi? 

7 paşi pentru o Nouă Republică

Ne taxaţi doar dacă vă dăm noi voie!

Modificarea tuturor taxelor şi impozitelor să fie făcută doar după consultarea prin referendum a cetăţenilor.

Justiţia în mâinile noastre!

Reintroducerea curţilor cu juraţi, aleşi prin tragere la sorţi dintre cetăţenii aflaţi pe listele electorale.

Nu mai votăm liste de partid!

Alegerea directă de către cetăţeni, a consilierilor locali şi judeţeni prin vot uninominal

sau preferenţial pe listă deschisă.

Nu mai vrem baroni aleşi pe viaţă!

Limitarea puterii aleşilor prin introducerea a unui număr de maxim 2 mandate pentru

primari şi preşedinţi de consilii judeţene.

Dacă ne sfidezi te duci acasă!

Responsabilizarea aleşilor prin introducerea măsurii revocării din funcţie prin votul

exprimat de cetăţeni.

Noi suntem cei mai importanţi!

Primatul cetăţeanului în faţa statului prin introducerea acestui principiu în constituţie.

România este a tuturor românilor!

Votul prin corespondenţă pentru cetăţenii români de pretutindeni.

Noua Republică

Mişcarea de revoltă a cetăţenilor împotriva statului risipitor, incompetent şi indolent.

Câteva fapte şi o întrebare. Sau poate două...

Regatul României a încetat să mai existe la 12 septembrie 1944, o dată cu semnarea Convenţiei de Armistiţiu cu URSS,   devenind doar o zonă a frontului sovieto - german, aflată sub ocupaţie militară sovietică şi sub autoritatea Înaltului Comandament Aliat (sovietic).  

Statutul teritorial al ţării noastre era:
Moldova, ocupata militar şi izolata, cu o unitate militară sovietică amplasată pe Milcov, avînd şi misiunea de a controla traficul dinspre Muntenia pe vechea graniţă medievală, precum şi suspendarea comunicaţiilor telefonice, telegrafice şi de poştă cu această provincie.
Dobrogea, izolată, cu podul de la Cernavodă ocupat şi trecerile cu bacul suspendate, precum şi cu ocuparea militară a tuturor bazelor navale de pe litoralul Mării Negre. Tulcea, ocupată, iar navigaţia pe Dunăre oprită.
Banatul, considerat zonă militară sovietică strategică, ocupat prin concentrare de trupe şi cu stabilirea unui comandament zonal care acoperea şi părţi din Ungaria şi Iugoslavia eliberate (caracter tipic transfrontalier).
Nord-vestul Transilvaniei, lăsat sub administraţie maghiară şi sovietica, inclusiv cu alungarea administraţiei româneşti instalate după eliberarea integrală a acestei provincii româneşti.
Basarabia şi nordul Bucovinei, Insula Şerpilor împreună cu zona maritimă aferentă, precum şi porţiuni din Delta Dunării, pierdute definitiv.

Numărul trupelor sovietice staţionate în România creşte de la 80.000, la 8 mai 1945, la 615.000, la 1 martie 1946.

*

În 1943 Prinţul Kiril al Bulgariei a fost numit regent, Simion al II-lea al Bulgariei având 6ani. În 1944, Kiril şi majoritatea membrilor guvernului au fost ucişi într-o lovitură de stat organizată de sovietici, dar lui Simeon i s-a permis rămânerea pe tron. În 1946 un referendum popular a ales abolirea monarhiei dar familia regală a preferat să fugă din ţară pentru a evita eventualitatea abdicării forţate ce i-ar fi putut fi impusă lui Simeon. Au fugit în Egipt, apoi s-au stabilit la Madrid

*
Regele Mihai  pleacă în Marea Britanie pe 12 noiembrie 1947 pentru a participa la ceremonia căsătoriei prinţesei moştenitoare Elisabeth, actuala regină a Marii Britanii. Spre stupoarea tuturor se întoarce în ţară pe 21 decembrie. Abdică la 30 decembrie 1947.

De ce s-a întors regele Mihai în ţară?

*

Într-un interviu al său, acordat lui Philippe Viguie Desplaces, regele Mihai are o replica năucitoare cînd este întrebat: „Comuniştii v-au cerut în mod imperativ să părăsiţi România?" Fostul suveran va răspunde: „Nu. Facînd pe generosul, Groza mi-a spus sa râmîn. A râmîne nu mai avea însă nici un sens. Aş fi fost un prizonier în mîinile lor, cu toate riscurile pe care o astfel de situaţie le comporta, mai devreme sau mai tîrziu" (Ph. V. Desplaces, Mihai al României, O domnie întreruptă).

*

De ce a lansat preşedintele această temă?  

surse: ALEX MIHAI STOENESCU - ISTORIA LOVITURILOR DE STAT DIN ROMÂNIA 1821-1999 vol. 3 Cele trei dictaturi; Wikipedia, http://romania-rusia.info/Romania1944.asp

PS.  Singurul răspuns la ultima întrebare îl poate constitui  faptul că opţiunea monarhică este încă demnă de luat în considerare.

Dacian Ţolea: Democraţia la firul ierbii (I)

 pe site-ul lui Mihail Neamţu scrie Dacian Ţolea: Democraţia la firul ierbii (I)